Care este în realitate miza moțiunii lui Ciolacu: contracararea revoltei ce va izbucni în PSD în urma pierderii istorice a alegerilor

Cel mai slab președinte din istoria PSD, Marcel Ciolacu, nu a reușit nici până în acest moment să nască o narațiune politică ce ar putea fi capabilă să preîntâmpine dezintegrarea celui mai antieuropean partid care a dominat atât de mult scena politică românească după prăbușirea comunismului.

Ne aflăm în fața unei realități în care măștile păpușarilor care au rămas să conducă o epavă de partid politic se apropie de momentul când acestea vor trebui date jos. Tema unei moțiuni de cenzură este fluturată de luni bune, poate chiar din ziua de 5 februarie 2020, de la moțiunea de cenzură anterioară.

Atunci, în plin debut al pandemiei de COVID 19 pe continent, PSD se credea capabil să revină la timona puterii, cu planul distructiv și concret de a organiza alegeri pe care, cel mai probabil, să le ducă în zona fraudării.

Astăzi, cu doar câteva zile înaintea începerii campaniei electorale pentru alegerile locale, PSD e în pragul infarctului. Parte din primarii amenințați și șantajați să plece din PNL în 2014, prin adoptarea unei ordonanțe penale și neconstituționale, au găsit momentul să se elibereze de PSD.

Alți primari vechi ai PSD vor face cu siguranță ce știu mai bine atunci când guvernarea este pentru ei compromisă: vor „trage pentru ei”, pentru mandatele lor, nu și pentru PSD! În ambele ipostaze, cel mai mare instrument al PSD este astăzi cvas-compromis.

„Armata de primari, de aleși locali, o întreagă rețea de influențe și de mecanisme de păstrare a puterii și de condiționare a conservării resurselor este aproape decimată.”

Conducerea centrală a acestora se zbate într-un haos de nedescris, iar Bucureștiul, fanionul alegerilor locale și epicentrul de unde se propagă unda pentru întreaga țară și pentru alegerile generale, este ca și pierdut. Lista propunerilor pentru consilieri municipali PSD a fost un adevărat șoc pentru mulți PSD-iști.

Este imaginea derutei totale și a prăbușirii. Aceasta arată la București ca un club al eșuaților politici gata de naufragiu. În multe locuri din țară, listele PSD arată la fel.

Mai mult, există județe în țară unde PSD se va clasa pe locul 3, iar luptele intestine vor compromite iremediabil și contextul scrutinului parlamentar pentru ei. Când organizațiile sunt decimate de scandaluri și răzbunări, niciun buget, nicio strategie, aproape nimic nu mai poate salva dezastrul.

De exemplu la Iași, județul meu, PSD este într-un scandal continuu, iar pierderea primarilor, răfuielile interne, loviturile de clan fac zi de zi deliciul presei și al ieșenilor. Asemenea spectacol nu s-a mai văzut demult!

„PSD va obține un minim istoric al procentelor pentru locale, ca vot politic, la nivel național.”

Acesta va fi momentul când nu va mai conta nici că protipendada PSD-istă tocmai și-a ales conducerea printr-un congres aranjat recent, nici că PSD nu a mai câștigat nimic din 2016, nici măcar că numărul de aleși locali va fi atât de mic. Baronii locali vor declanșa o revoltă în partid gata să aducă, până la debutul alegerilor parlamentare, o nouă garnitură.

Marcel Ciolacu a planificat moțiunea de cenzură cât mai aproape de data alegerilor locale tocmai pentru a contracara orice dezbatere despre proiecte și dezvoltare în plină campanie și, mai ales, revolta teritoriului.

PSD-iștii știu astăzi că președintele Klaus Iohannis nu va numi niciun premier nici de la PSD, nici din zona PSD.

În realitate, este încheiat orice vis al lor de a reveni la butoanele guvernării pentru a continua destructurarea statului.

Moțiunea de cenzură – un proiect al celor care vor să pună mâna pe PSD nu al aleșilor lor locali – în plină sesiune parlamentară extraordinară, pe lângă faptul că este neconstituțională demonstrează că PSD rămâne același sabotor al instituțiilor (de data această în plină pandemie globală).  Iar lipsa de leadership și de viziune a actualei conduceri a PSD garantează o coborâre vertiginoasă în sondaje acestora.

Cum privesc românii tot acest spectacol grotesc generat de un partid care, după ce a fost alungat de la guvernare, vrea să revină, în plină pandemie, nu pentru a asuma un program de guvernare și un cabinet, ci pentru a-și regla ei conturile în interior?